Industria TI&C 2009-2010. Bilanţul anilor de criză

Contracţie severă în telecomunicţii (-23%), scădere în software şi servicii (-13% în 2009, dar cu recuperare parţială în 2010) şi creştere susţinută în producţia şi exportul de hardware şi electronică (+67%) – acestea sunt principalele rezultate ale celor doi ani de recesiune, se arată în studiul “Industria TI&C 2009-2010. Bilanţul anilor de criză” realizat de ITC-Institutul pentru Tehnică de Calcul.

Cifra de afaceri totală a industriei TI&C a scăzut în 2009 cu 9%, dar a urcat cu 6% în 2010 la o valoare de 8,8 mld.euro, cu doar 3,3% mai mică decât în anul de referinţă 2008, iar exporturile TI&C au evoluat ascendent pe întreaga perioadă, acumulând un avans cu cca 45%, mult superior altor sectoare ale economiei şi comparabil doar cu cel din industria auto.

Pe ansamblu, bilanţul pare neaşteptat de pozitiv pentru o perioadă de recesiune atât de severă, dar, la o analiză de detaliu, trebuie notate traiectorii diferite şi decalaje considerabile în evoluţia sectoarelor TI&C, arată Mircea Vuici, coordonatorul studiului

Creşterile au  fost date aproape în întregime de fabricaţia de hardware, propulsată de exporturi şi dominată de platforma Nokia, în timp ce sectoarele de servicii au evoluat negativ, fiind influenţate puternic de contracţia pieţei interne.

Sectorul telecomunicaţii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost şi cel mai puternic afectat de criză. Cifra de afaceri a sectorului a scăzut cu -14% în 2009 şi cu încă -10% în 2010 (la 3,97 mld.euro), în condiţiile declinului veniturilor din telefonie fixă şi mobilă şi din cablu TV analogic, necompensat de avansul segmentelor Internet broadband şi TV digital. In doi ani sectorul telecom a pierdut 1,1 mld.euro, din care cca 850 mil.euro reprezintă reducerile insumate ale primelor trei companii (Orange, Vodafone şi Romtelecom).

Cifra de afaceri a sectorului software şi servicii TI a scăzut în 2009 cu 13% la 2,19 mld.euro, dar a urcat în 2010 cu 9% la 2,39 mld.euro (-5% faţă de 2008). Socul resimţit în primul an de criză de majoritatea companiilor de software şi servicii a fost deosebit de puternic, mai ales că a survenit după opt ani de creşteri continue ale sectorului cu rate anuale depăşind 20%

Evoluţia sectorului reflectă reducerea din 2009 a consumului intern de software şi servicii TI atât în întreprinderi cât şi în sectorul public, asociată cu o stagnare a cererii pe pieţele externe şi urmată în 2010 de stabilizarea pieţei interne în paralel cu reluarea creşterii exporturilor. 

Sectorul hardware şi electronică a fost singurul care a evoluat ascendent pe întrega perioadă a crizei, cu creşteri de 16% în 2009 şi 43% în 2010. Reducerea consumului intern la aproape jumătate a afectat producătorii locali, în special retailerii-asamblatori de calculatoare, care au cunoscut un declin dramatic soldat cu insolvenţe şi falimente. Unităţile de producţie ale companiilor străine au întâmpinat dificultăţi în 2009, dar au avansat puternic în 2010, o dată cu revenirea comenzilor externe. Contribuţia cea mai importantă a avut-o platforma Nokia de la Jucu/Cluj, care a ajuns să reprezinte două treimi din producţia totală.

Valoarea adăugată brută realizată de cele trei sectoare a coborât cu 15%, datorită contracţiei din servicii şi mai ales din telecomunicaţii, care nu a putut fi compensată de sectorul hardware unde, deşi în creştere, valoarea adăugată se menţine la un nivel coborât.  Contribuţia industriei TI&C la PIB (ponderea în totalul valorii adăugate brute pe întreaga economie) s-a situat la cca 3% în 2010, cu o zecime de punct procentual mai puţin decât în 2008.

O imagine sugestivă asupra efectelor recesiunii asupra industriei TI&C este dată de statistica firmelor care au intrat în insolvenţă sau faliment, în dizolvare voluntară şi lichidare, sau şi-au întrerupt temporar activitatea. La sfârşitul lui 2009, cca 3.140 de firme TI&C se aflau într-una din aceste situaţii, iar un an mai târziu, în 2010, numărul se mărise la 4.870, din care 3.900 activau în sectorul software şi servicii. Majoritatea sunt firme mici şi foarte mici dar au fost afectate şi companii importante cum ar fi K-Tech Electronics, Flamingo Computers, DTH Television Group sau CCC Blue Telecom.

Deşi piaţa totală M&A a cunoscut doi ani de scădere la nivelul întregii economii, în telecomunicaţii şi în distribuţia şi retailul TI&C s-a înregistrat un nivel al tranzacţiilor comparabil cu cel din anii anteriori, în condiţiile în care recesiunea a condus la o intensificare a concurenţei şi a eforturilor de consolidare. Majoritatea achiziţiilor au avut ca obiect firme aflate în dificultate, cu pierderi si datorii acumulate mari, sau intrate deja în stadiul de insolvenţă, iar cumpărătorii cei mai activi au fost Romtelecom, RCS&RDS, Cosmote şi Asesoft.

Exporturile TI&C au înregistrat creşteri remarcabile, cu 10% în 2009 (an de regres general al exporturilor româneşti) şi cu 30% în 2010, provenind preponderent din hardware şi datorându-se în special producţiei de la Nokia, care a devenit al doilea mare exportator al României. Soldul negativ al balanţei comerciale s-a diminuat (-46%), iar ponderea TI&C în totalul exporturilor româneşti a urcat la 9,8% în 2010.

In software şi servicii exporturile au stagnat în 2009 şi au revenit în 2010 la o creştere mai viguroasă (+11%), generată atât de centrele de servicii şi de dezvoltare software ale multinaţionalelor, cât şi de vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale.

Industria TI&C a pierdut în cei doi ani criză peste 8.000 de angajaţi (-7%). Reduceri de personal semnificative s-au înregistrat în telecomunicaţii (-6.660) şi hardware (-3.850), în timp ce în software şi servicii numărul mediu de angajaţi s-a mărit cu peste 1.000 în fiecare din cei doi ani.

Salariile TI&C au scăzut cu 5% în 2009 sub presiunea reducerii veniturilor, dar au revenit la creştere (+10%) în anul următor, astfel încât valoarea medie anuală din 2010 (9.130 euro) a depăşit-o pe cea din 2008. In paralel cu uşoara creştere a salariului, productivitatea medie pe industria TI&C a înregistrat un regres (-9%, cumulat pe cei doi ani).  Atât în telecomunicaţii, cât şi în software şi servicii s-a agravat decalajul dintre salariile în creştere şi productivitatea în scădere.

In acest moment ieşirea din recesiune pare acceptată de toată lumea, iar prognoza de creştere modestă, cu 1,5% pe întreg anul 2011, începe să fie revizuită în sus. Se consideră că principalele motoare ale creşterii economice vor fi exporturile şi investiţiile străine directe, în timp ce contribuţia consumului intern al populaţiei va fi mult mai slabă. Datele statistice pe primul trimestru confirmă evoluţii pozitive în multe domenii, dar indică şi viitoarele pericole (inflaţie, apreciere a leului, etc). Referitor la TI&C, în T1 se pot nota: creşterea din retailul electro-IT (explicabilă prin nivelul extrem de scăzut la care ajunsese), atenuarea contracţiei din telecomunicaţii, creşterea din servicii TI şi avansul susţinut al exporturilor de hardware şi electronică.

Dezechilibrele între cererea internă şi cea externă vor marca evoluţia sectoarelor TI&C şi în restul anului 2011.

In telecomunicaţii aşteptările pentru întreg anul 2011 sunt legate de o stopare a declinului şi o stabilizare la un nivel inferior celui de la sfârşitul anului trecut.

Sectorul software şi servicii va continua să evolueze pozitiv, în condiţiile accentuării cererii externe, dar şi ale reluării investiţiilor companiilor din economie şi măririi consumului generat de componentele TI ale proiectelor finanţate din fondurile structurale. O creştere a cifrei de afaceri a întregului sector cu 10%-15% şi depăşirea nivelului din 2008 poate fi considerată o estimare precaută.

Si sectorul hardware şi electronică, dominat de unităţile de producţie ale multinaţionalelor, îşi va menţine cursul ascendent din anul trecut şi va înregistra noi creşteri cu două cifre provenite din exporturile susţinute de cererea externă

Materialul complet este disponibil la www.itc.ro

“Industria TI&C 2009-2010” continuă suita analizelor evoluţiei industriei româneşti de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor. pe care ITC-Institutul pentru Tehnica de Calcul le realizează periodic. 

Analizele ITC se bazează în principal pe prelucrarea datelor de bilanţ ale firmelor TI&C, dar şi pe informaţiile comunicate de companii sau furnizate de instituţii publice ca INS, BNR, ANV, etc. Aceste studii urmăresc să ofere o imagine asupra evoluţiei industriei, complementară informaţiilor privind piaţa care circulă mai frecvent. 

Sursa: ITC

Etichete: