Outsourcing IT în România
Profesorul Erran Carmel, expert în outsourcingul serviciilor software la nivel global, autor al cărţii “Global Software Teams”, face distincţia între naţiunile exportatoare de software, în studiul Taxonomy of New Software Exporting Nations (Electronic Journal on Information Systems in Developing Countries, Vol. 13, May 2003):
I. “Major software exporting nations” – cea mai mare parte a naţiunilor member OECD precum: SUA, Canada, UK, Germania, Franţa, Belgia, Ţările de Jos, Suedia, Finlanda, Japonia, Elveţia, Australia. Include şi noii-intraţi din anii ’90: Irlanda, Israel şi India.
II. “Transition software exporting nations” – Doar Rusia şi China
III. “Emerging software exporting nations” – Brazilia, Costa Rica, Mexic, Filipine, Malaezia, Sri Lanka, Corea, Pakistan, România, Bulgaria, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria, ş.a.
IV. “Infant stage software exporting nations” – Cuba, Salvador, Iordania, Egipt, Bangladeş, Vietnam, Indonezia, Iran, s.a.
V. “Non-Competing” – Majoritatea ţărilor (mici, puţin dezvoltate)
După cum putem constata, România intră în rândul ţărilor “Emerging software exporting”. Ţările din această categorie înregistrează deja exporturi masive de software şi servicii prin clustere specializate de companii mici şi mijlocii, cu resurse umane calificate.
Potenţialul de outsourcing al României nu poate fi comparat cu acela al Indiei sau Chinei, dar acest sector este, în acest moment, cel mai important instrument de promovare pentru industria şi serviciile IT oferite de companiile româneşti pe piaţa internaţională. In prezent 97% din piaţa românească de IT este axată pe externalizarea serviciilor şi doar 3% pe produsele cu valoare intelectuală mai mare.
Dezvoltarea unei industrii bazate pe licenţe în România are nevoie de un mecanism financiar, de activitate de marketing şi vânzări. Companiile străine fac adesea apel la externalizarea serviciilor ca o modalitate strategică de utilizare a resurselor externe pentru procese tradiţionale care implică personal şi resurse interne.
In 2002 exporturile de software şi servicii din România au crescut cu 25%, comparativ cu 2001, ajungând la 130 de milioane de dolari. Pentru 2003 este prognozată o creştere de 38%, cu o valoare de până la 179 de milioane de dolari.
Balanţa comercială de software şi servicii a României pentru 2002 indică 74 de milioane de dolari importuri şi 179 de milioane de dolari exporturi. Destinaţiile favorite pentru exporturi sunt ţări din Uniunea Europeană în 70% din cazuri.
Aşa cum arată datele de mai sus, balanţa comercială este favorabilă României. Potrivit unui studiu ITC, realizat de Mircea Vuici, tendinţele actuale ale pieţei conduc către specializare şi abordare directă a clienţilor.
Numărul companiilor româneşti care desfăşoară activităţi de outsourcing a fost în 2002 de aproximativ 370 din cele 4800 de companii de pe piaţa de software şi servicii IT. Deasemenea, pentru marea lor majoritate (aproximativ 200), exporturile totalizează 90% din activităţile curente. « Evoluţia din ultimii 2 ani ne arată că marile companii de software şi-au crescut exporturile mult mai repede (+106%) decât cele mici (+53%) » spune Mircea Vuici, Consultant ITC.
Din punctul de vedere al resurselor umane, “activităţile de outsourcing ale companiilor româneşti pentru clienţi străini mobilizează aproximativ 4700 de persoane, ceea ce înseamnă aproximativ o pătrime din cei 18700 de angajaţi în domeniul IT în România, la sfârşitul anului 2000 », spune Mircea Vuici.
Imaginea României în străinătate este principalul impediment în dezvoltarea exporturilor software şi în creşterea investiţiilor în domeniul IT. Un studiu McCann Erricsson în 20 de ţări dezvoltate din întreaga lume, care a avut ca temă percepţia asupra României în aceste ţări, arată că România este percepută mai degrabă ca o ţară săracă. In acelaşi timp există o tendinţă de a asocia sărăcia cu nivelul scăzut al educaţiei şi cu lipsa dezvoltării tehnologice. Aşa se face că tehnologia şi dezvoltarea software nu sunt în general asociate cu România şi prin urmare companiile româneşti care îşi caută noi parteneri sau clienţi în străinătate trebuie să investească de două sau chiar trei ori mai mult decat o companie similară din Ungaria sau Cehia.
Mentalitatea orientată către producţie şi nu către satisfacţia clientului şi sistemul legislativ mai degrabă imprevizibil sunt alte obstacole în calea creşterii exporturilor româneşti de software şi servicii.
« Principalul avantaj al României în ce priveşte outsourcingul IT este reprezentat de nivelurile de salarizare scăzute, dar în câţiva ani acest avantaj va dispărea. Pentru a putea face faţă cu succes competiţiei şi în viitor, companiile româneşti trebuie să îşi dezvolte alte abilităţi, precum cele manageriale, de marketing şi de control al calităţii », a spus Erran Carmel la Conferinţa Internaţională de Outsourcing, eveniment asociat al soft21.ro – Salonul Naţional de Software şi Servicii, Bucureşti 2003.
Iata un studiu comparativ la nivelului de salarizare al programatorilor romăni şi al celor ale programatorilor din alte ţări orientate către outsourcing (sunt enumerate tara si salariul – USD): SUA – 63.000, Japonia – 44.000, Indonezia – 12.000, Rusia – 7.500, Filipines – 6.500 – 10.000, China – 5.000 – 9.000, India – 5.000 – 8.000, Polonia, Cehia, Ungaria – 4.000 – 8.000, România – 3.000 – 8.000 (o medie de 4.700*), Pakistan – 3.500 – 6.000.
Totuşi, calitatea resurselor umane este recunoscută ca fiind unul dintre avantajele competitive ale României. Dacă în 1986 erau aproximativ 3.000 de absolvenţi de la facultăţile de profil, în prezent sunt aproximativ 5.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 23 de milioane, comparativ cu Statele Unite, unde se înregistrează un număr de 23.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 290 de milioane.
Deasemenea, românii au competenţe lingvistice recunoscute – pe de o parte pentru limbile moderne, vorbite în şcoli şi universităţi (5 milioane de vorbitori de engleză, 4- 5 milioane de vorbitori de franceză, 1,5 milioane de vorbitori de germană, 2 milioane de vorbitori de italiană şi 1 milion de vorbitori de spaniolă) şi pe de altă parte pentru limbile minorităţilor regionale şi naţionale.
Cultura europeană, proximitatea geografică (un zbor cu o durata medie de 3 ore vă poate duce oriunde în Europa) şi un fus orar compatibil cu orarele de lucru, atât pentru Statele Unite şi Europa de vest, împreună cu costuri mai mici decât în Ungaria, Cehia sau Polonia, reprezintă avantajele competitive ale României.
Aceste avantaje competitive reprezintă un punct de plecare în creşterea exporturilor de software şi servicii IT ale României. Potrivit Information Technology/Country Profile – Export potential 2002, România are un potenţial de export comparabil cu acela al Poloniei, Cehiei şi Sloveniei, şi superior celui al Ucrainei, de exemplu, în mod tradiţional recunoscută drept destinaţia favorită pentru externalizarea serviciilor IT în Estul Europei. Primele locuri sunt ocupate, aşa cum era de aşteptat, de Rusia, Ţările Baltice şi Ungaria. Disponibilitatea pieţei interne face din România o ţintă potenţiala, prin dezvoltarea industriei şi implicit al exporturilor.