Post-eveniment: “Industria IT: cum funcționează modelul de business bazat pe inovație?” – Timișoara, 2 aprilie

Săptămâna trecută ANIS împreună cu ARIES Timișoara, Cluster-ul regional ITC – Regiunea de Vest și Timișoara Startup Hub a organizat în cadrul Timișoara Business Days  dezbaterea cu tema “Industria IT: cum funcționează modelul de business bazat pe inovație?”.

2014-04-02 15.02.12Din panel au făcut parte :

        • Teodor Blidăruș, Vicepreședinte ANIS responsabil de educație continuă
        • Horațiu Moldovan, Membru în Boardul Clusterului regional IT
        • Radu Ticiu, CEO Timișoara Startup Hub
        • Daniel Giurea, Președinte ARIES Timișoara

Invitatul special al întâlnirii a fost Radu Georgescu, angel investor și Fondator al Gecad Group.

 

Vă prezentăm în continuare ideile principale discutate în cadrul întâlnirii.

Radu Georgescu:  Creșterea exponențială poate fi realizată doar prin crearea de produse. România are talent pentru crearea de produse. Discursul nostru, inclusiv prin intermediul  asociației, este către a promova trecerea la servicii la produs. Este o variantă prin care rezultatul muncii, odată generat, poate fi vândut de mai multe ori.

Este adevarat că pentru crearea de produse este nevoie de un alt set de « skills », care nu sunt neapărat usor de găsit, dar satisfacțiile sunt infinit mai mari.

Deși finanțarea este amintită des ca o problemă în trecerea de la servicii la produse, provocările sunt în primul rând de tip cultural. In furnizarea de servicii trebuie să ți se spună ce să faci, specificațiile sunt primite de la client, în timp ce în crearea de produse trebuie să îți generezi singur specificațiile, să îți pui singur intrebările.

Riscul financiar este și el mai mare – serviciile reprezintă o sursă de venit constanta și relativ sigură, în timp ce pentru crearea de produs poate exista un ciclu destul de mare în care doar se cheltuie bani.

Daniel Giurea: Inovația – crearea de produse – se poate face și în companiile multinaționale, diferența fiind că profitul rezultat din vânzările de licențe nu rămâne în Romania, ci este transferat companiilor-mamă.

Ștefan Szakal: Una din problemele întâlnite este găsirea oamenilor care să « pună întrebările » – în România nu sunt oameni de produs, sau nu suficienți. O altă întrebare ar fi cum se poate gestiona mai bine un spin-off de produs din compania de servicii – să rămână ca un proiect în cadrul firmei, sau să se înființeze ca firmă separată.

Radu Georgescu: Modelul optim este să faci o altă firmă, în care să investești profitul rezultat din business-ul de servicii. Și partea cea mai importantă este că în business-ul de servicii majoritatea angajaților sunt programatori, în timp ce o firmă de produs trebuie construită în jurul oamenilor de marketing, care sunt cei care știu ce trebuie să fie produsul.

Ștefan Szakal: In formula în care se creează o altă firmă, inclusiv mentalitatea oamenilor care lucrează la produs se schimbă. Motivatia lor trebuie generată ți gestionată altfel.

Radu Georgescu: In firmele de produs, necesarul de dezvoltatori este mic. Este important să îi găsești pe cei care să fie motivați de « shares » și posibilitatea unui câștig mare pe viitor, versus un câștig mare (salariu) pe termen scurt. Există inclusiv varianta în care să angajezi doar oameni de marketing, iar dezvoltarea propriu-zisă să o externalizezi (către firma care face servicii în continuare).

Doru Blidăruș: Programatorii de produs sunt oameni interesați să creeze, sunt cei pentru care contează că produsul creat de ei este de folosit de un număr mare de oameni, și nu atât de tare soluția tehnică.

Vali Mureșan: Care sunt țansele ca o mare idee (un produs excelent) să apară în România, fie și în Europa, în condițiile în care interesul din zona asta se concentrează în Silicon Valley.

Radu Georgescu: In primul rând nu sunt suficiente companii în Europa care să facă produse, așa că posibilitatea ca o idee mare să apară dintr-un pool mic este destul de redusă.

Silicon Valley are un mix de factori favorizanți în care tehnologia nu este pe primul loc. Este vorba de cultură și istorie (cei care au ajuns acolo sunt dintre cei mai perseverenți), climă (care atrage oamenii cu bani) și calitatea educației de business.


Intrebare:
Putem anticipa nevoi, care să ducă la niște viitoare produse ?

Radu Georgescu: Nu trebuie să existe o nevoie nouă, nevoi noi vor apărea. Intrebarea este dacă vrem să facem produse care să schimbe lumea. Riscul pentru asta este foarte mare, de 1 la 200 milioane, în timp ce un risc acceptabil este de 1 la 10.

In România avem mult talent tehnic și puțin talent de business. Ar trebui să ne folosim talentul pentru a identifica produse existente pe nevoi identificate și să le facem mai bine.


2014-04-02 14.59.50Intrebare:
Cum gestionezi cererile de features suplimentare în produs de la un client mare sau de care depinzi financiar ?

Radu Georgescu: Dacă sunt features care pot fi extinse în produs și folosite de alți clienți, trebuie integrate în procesul de dezvoltare a proiectului. Dacă este ceva ce doar un singur client va folosi, ar trebui respinse. Depinde însă de cât de mare este dependența financiară de acel singur client la un moment dat.

Ștefan Szakal: O posibilă soluție este sa accepți un plafon maxim de achiziție de la un client într-o singură tranșă.

Radu Georgescu: Pe ciclul de evoluție a companiei este esential ca în momentul de profitabilitate, să faci o schimbare majoră ca să duci compania la alt nivel. Altfel compania va intra în nivelul de platou și dupa o vreme va începe declinul.

Doru Blidăruș: IT-ul este un domeniu comod pentru angajare în momentul acesta în România. Sunt 65.000 de angajați în software și un număr de minim 4000 de absolvenți de specializări tehnice anual. Toti absolvenții se angajează (cel mai târziu după absolvire), iar șomajul în industrie este practic zero. Industria ar putea absorbi mult mai mulți oameni, dacă ar exista disponibili, pentru că pe proiectele de furnizare de servicii companiile nu pot crește decât dacă vor crește numărul de angajați. Un business din servicii poate creste anual cu maxim 10-20-30%. O creștere mai mare de atât nu este posibilă pentru ca nu sunt suficienți oameni de angajat.

Deși promovăm trecerea la modelul de business bazat pe inovație, trebuie să ținem cont de faptul că industria IT este un ecosistem – și o industrie doar pe IP nu poate supraviețui de una singură, e nevoie și de servicii.

Horațiu Moldovan: In Silicon Valley, antreprenoriatul este un sport de masă, este prima opțiune. Este un sistem deschis, oricine are o idee poate încerca să o dezvolte. Business angels sunt oameni care au trecut prin cel putin un ciclu de failure, înțeleg mentalitatea și sprijină alți tineri să urmeze experiența lor.  Care sunt șansele ca în Romania să treci printr-un ciclu și să obții finanțare în continuare, chiar dacă eșuezi ?

Radu Georgescu: Europa e conservatoare, în SUA eșecul nu e o rușine.

Voicu Oprean: Este listarea la bursă o opțiune pentru finanțarea companiilor ?

Horațiu Moldovan: Listarea la bursă este un mecanism de finanțare, depinde de planurile fiecărei companii. Momentul însă pare să fie prost, șansele să primești mai puțini bani pe bursă decât la evaluare sunt mari. In parte asta se întamplă din cauza că IT-ul nu este o industrie ușoară de cunoscut, nu se cunosc ciclurile de dezvoltare, profitabilitatea etc.

Radu Ticiu: Oamenii din zona de startups au o viziune clară despre business și strategie ? Este mai degrabă un deficit de cunoștințe, pentru că startupurile sunt fondate de oameni tehnici. O firmă în care dezvoltatorii sunt minoritari este o excepție.

Vestea bună este că firmele noi create sunt majoritare pe zona de produs. Există și un drain din multinaționale către zona de startup, deși nu neapărat de produs, mai ales din cauza că business angels locali au experiență de servicii și nu vor să riște. Zonele cele mai de interes pentru startupurile de produs sunt aplicațiile mobile și jocurile (B2C). Startupurile locale merg la incubatoare în regiune – ceea ce este un semn ca partea de finanțare este încă problematică.

Radu Georgescu: E adevărat că nu sunt bani mulți în România, însă cele 2 condiții trebuie îndeplinite simultan – să fie bani și să fii în stare să îi iei. In Romania sunt mai mulți bani decât capacitatea firmelor de a-i lua. Trebuie să fie pregățiti – trebuie oameni de produs, training și educație.

In toate pitch-urile contează în primul rând ca startupurile să arate că știu ce vor și că sunt în stare să execute. Tehnologia în particular nu contează așa de mult. Nu este trebuie să ai o echipă de 3 de developeri – ar trebui să ai un board de advisori cu experiență semnificativă. Execuția tehnică se poate face ușor.


Intrebare:
Cum internaționalizezi business-ul de produs ?

Radu Georgescu: Esențial să înțelegi produsul, să știi ce nevoie rezolvă, să știi cum să îl marchetezi. Opțiunile sunt fie să iei un om de vânzări cu experiența internațională, fie să îl formezi – prin educație formală, mentorat și training on the job.

 

—————————–

Mulțumim, din partea ANIS, colegilor din organizațiile locale pentru sprijinul în organizarea evenimentului.

Mulțumim deasemenea organizatorilor Business Days și în special Codruței Nicolescu pentru susținerea evenimentului.

Vă invităm să urmăriți anunțurile de pe situl nostru, informații despre viitoarele proiecte și acțiuni legate de zona de inovație și startups.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *