Big Data, noua paradigmă pentru inovare, competiție și productivitate

Într-un articol anterior, dedicat ciclului de viață al conținutului digital enumeram activitățile de selectare şi creare a conţinutului, descrierea, administrarea, stocarea, regăsirea, utilizarea și reutilizarea ca etape ale acestui ciclu. Demersul actual se referă la modul în care utilizăm informațiile stocate. Întrebarea pe care mi-o pun este: după ce stocăm datele, la ce le folosim în afară de refacerea din dezastre și continuitatea business-ului? Lăsând la o parte ideea că această activitate reprezintă o masură de siguranță, precum o poliță de asigurare pentru eventuale evenimente nedorite, activitatea în sine pare neeconomică, ba chiar costisitoare. Prin urmare, întrebarea următoare este: cum putem utiliza mai bine datele deja stocate?

Astăzi informația digitală este prezentă în fiecare sector, în fiecare domeniu economic și în fiecare organizație. Dacă până nu demult această temă ar fi interesat doar pe câțiva împătimiți, noțiunea de Big Data (care se referă la mulțimi de date structurate – arbori, tablele sau baze de date – și nestructurate a căror dimensiune depășește capabilitățile tipice de captare, stocare management și analiză ale programelor de admistrare ale bazelor de date) devine relevantă pentru leaderii din toate domeniile în avantajul consumatorilor de produse și servicii care pot beneficia de pe urma aplicării acestui concept. În ultimii ani, Big Data a devenit una din cele mai strâns monitorizate direcții din tehnologia informației. Explozia de date digitale din ultima decadă, incluzând informație generată de dispozitive, dar și datele furnizate de rețelele de socializare forțează companiile să facă față provocărilor rezultate în urma achiziției, organizării și analizei acestor noi surse de date pentru a lua decizii mai bune de business.

Pe de altă parte, abilitatea de a stoca, agrega și combina datele în vederea utilizării rezultatelor pentru efectuarea de analize aprofundate a devenit extrem de accesibilă. Pentru câteva sute de dolari se poate cumpăra un disc cu capacitatea de memorare a întregii muzici create vreodată. Mijloacele de extragere de informații din datele stocate s-au îmbunătățit dramatic pe măsura aplicațiilor din ce în ce mai sofisticate, combinate cu sporirea puterii de calcul. Mai mult, abilitatea de a genera, comunica, partaja și accesa date a fost revoluționată de numărul crescând de persoane, echipamente și senzori conectate la rețelele digitale. Statisticile arată că în 2011 peste 77% din populația globului utiliza telefoane mobile iar dintre acestea 12% erau smartphone-uri a căror penetrare crește cu 20% pe an. Mai bine de 30 de milioane de senzori sunt prezenți în transporturi, automobile, utilități/contoare sau retail iar numărul senzorilor crește cu o rată de 30% pe an. Dimensiunea și scopul schimbărilor pe care Big Data le aduce se situează pe un punct de inflexiune cu tendința de expandare rapidă pe măsură ce o serie de tehnologii tind să se accelereze și să conveargă.

Un studiu McKinsey Global Institute relevă următoarele tendințe legate de Big Data:

  1. Informația digitală a pătruns în fiecare domeniu industrial sau afacere și reprezintă în momentul de față un element important în procesul de producție (întreprinderile au stocat mai bine de 7 exabytes pe discuri în 2010 în timp ce consumatorii au stocat 6 exabytes pe PC-uri și notebook-uri. Organizațiile de astăzi generează mai multe date într-o singură zi decât genera întregul internet în anul 2000 (GIGACOM report, “5 real-world uses of Big Data, David Smith, 2011). Un Exabyte este echivalent cu de 4000 de ori informația memorată în biblioteca congresului SUA (235 TB). Însă Big Data reprezintă mai mult decât administrarea de Exabytes de date. Este vorba de gestionarea unui număr complex de fluxuri de date nestructurare (precum pagini de web, fluctuații bursiere, mesaje generate de echipamente, fluxuri din rețelele de socializare și alte mesaje comerciale) care conțin informații valoroase.
  2. Big Data crează valoare în mai multe feluri:
    1. Crearea de transparență – pur și simplu facilitatea accesului la date pentru părțile interesate poate crea o valoare imensă. De exemplu, în sectorul public, dacă datele relevante sunt accesibile mai multor departamente altfel separate, acest lucru poate reduce dramatic timpul de căutare și procesare. În industrie integrarea datelor din cercetare/dezvoltare cu cele din proiectare și fabricație pentru a permite ingineria paralelă poate reduce semnificativ timpul de lansare a noilor produse și îmbunătățirea calității. Multe companii întrezaresc o imensa oportunitate în dezvăluirea unor tipuri de date pentru a livra informații mai bune despre particularitățile unei afaceri. În timp ce instrumentele de analiză erau considerate până nu demult un avantaj competitiv, trendul actual este din ce în ce mai pronunțat avertizează că neutilizarea de instrumente analitice sofisticate crează un dezavantaj competitiv.
    2. Permite experimenarea pentru descoperirea nevoilor, expunerea variabilității și creșterea performanței. Pe măsură ce se crează date tranzacționale în format digital, organizațiile pot colecta date de performanță mai precise și mai detaliate (în timp real sau aproape real) despre orice începând cu stocuri de materiale până la numărul de zile în care personalul a fost absent pe caz de boală. Utilizarea datelor pentru a studia variația performanței și înțelegerea cauzelor care o influențează permite controlul performanței pentru atingerea unor nivele mai bune.
    3. Segmentarea populației pentru activități particularizate. Big Data permite organizațiilor să creeze segmentări specifice și să croiască produse și servicii pentru nevoi specifice, tehnică folosită în marketing și managementul riscului. Companiile de bunuri și servicii folosesc instrumente Big Data din ce în ce mai sofisiticate pentru microsegmentare în timp real, pentru promovare și reclamă. O companie de unelte agricole utilizând Big Data și o strategie de micro-marketing a reușit să crească volumul de vânzări cu până la 50% (Selling into Micromarkets, Manish Goyal et al, Harvard Business Journal, July-August 2012).
    4. Înlocuirea sau susținerea procesului de decizie umană cu algoritmi automatizați. Exemple ale acestui tip de aplicații sunt întâlnite în sectorul financiar bancar pentru modelarea riscului în gestiunea portofoliilor clienților sau supravegherea tranzacționărilor bursiere anormale și marcarea lor pentru analiza umană amănunțită.
    5. Inovarea de noi modele de afaceri, producție și servicii. Big Data permite companiilor să creeze noi produse și servicii și să le îmbunătățească pe cele existente sau să inventeze modele complet noi de business. De exemplu în timpul dezastrului petrolier din Golful Mexic din 2011, Institutul Național de Știință și Tehnologie din SUA a rulat modele de evaluare a incertitudinii cauzate de dezastru prin armonizarea estimărilor din surse diverse în vederea emiterii de avertizări și coordonarea eforturor de răspuns la dezastru.
  3. Folosirea Big Data va deveni element cheie pentru competitivitate și creșterea firmelor individuale. Exemplul îl oferă Tesco din Marea Britanie care a reușit să atragă cotă de piață de la competiție, dar există exemple și în sectorul financiar bancar sau asigurări. Multe companii au acces la seturi de date valoroase generate de propriile produse și servicii.
  4. Folosirea Big Data va permite creșterea productivității și surplus pentru consumatori, prin creșterea eficienței și eficacității permițând organizațiilor să facă mai mult cu mijloace mai reduse și la calitate mai ridicată. Cu alte cuvinte să crească procentul de valoare adaugată din produsele și serviciile lor.
  5. Există sectoare care vor fi favorizate în folosirea Big Data. Printre acestea se numără sectorul de produse electronice și tehnologia informației, urmat de serviciile financiar bancare și sectorul public.
  6. Va exista un deficit de resurse umane cu abilități de utilizare a Big Data. Este vorba de persoane cu expertixă aprofundată în statistică și sisteme automate de luare a deciziei (business intelligence) și de manageri și analiști care știu să conducă afaceri utilizând avantajele Big Data.
  7. Există mai multe probleme care trebuie adresate pentru punerea în valoare a potențialului Big Data:
    1. Politici de date, securitate, proprietate intelectuală, responsabilități.
    2. Tehnologii: stocare, putere de calcul și software analitic
    3. Modificări organizaționale și resurse adecvate
    4. Acces la date. Pentru a permite desfășurarea proiectelor transformaționale companiile trebuie să integreze informații din surse multiple și să le pună în evidență potențialul.
    5. Structura sectoarelor industriale ne arată o dinamică diferită. De exemplu în sectorul public unde există o lipsă de competiție, eficiență și productivitatea sunt scăzute. Ca rezultat, acest sector va avea de traversat mai multe bariere atunci când se pune problema captării și utilizării potențialului Big Data.

Ne aflăm astăzi la un punct de inflexiune în care volumul și varietatea datelor generate în organizații crează provocări dar și oportunitatea de a atinge noi posibilități de afaceri și valoare adaugata. Cei care vor avea capacitatea de a construi infrastructurile corespunzătoare pentru managementul informației vor putea transforma aceste provocări în avantaj competitiv și vor putea propulsa afacerea lor spre rezultate mult mai bune. Adăugarea de valoare prin utilizarea potențialului Big Data este încă în faza emergentă, însă reprezintă o schimbare de paradigmă pe care orice business trebuie să o ia în considerare.

 

SURSA: IT Trends